Cand merge totul altcumva...

     Exista anumite momente cand iti revezi si iti analizezi tot ceea ce ai facut pana atunci (in ultimele 2-3 luni aprox.). In acele momente te gandesti de ce, care a fost motivul si observi cat de superficial ai tratat anumite chestii importante, nu ti-ai dat seama ca unele lucruri nu se fac doar ca sa fie facute, dar e prea tarziu. Singura sansa este sa repari acele greseli, anuland rezultatul lor.
     Chestia asta mi sa intamplat mie zilele trecute: mi-am dat seama ca ceea ce caut eu trebuie mult mai bine analizat si ca singura solutie este aceea de a "impartii firul in patru". Mi-am dat seama ca daca mai continui tot asa, tot mai multe persoane vor avea de suferit si ca ma voi autodistruge incetul cu incetul. Am renuntat la orice viciu (fizic/moral) si am inceput o reinventare a mea - reinventare ce a pornit inca de la inceputul zilei, fara ca eu sa imi dau seama pe moment -> poate ca asa a trebuit sa fie <- oricum dupa asta am impresia ca va urma ceva bine, poate voi obtine chiar ceea ce caut, avand in vedere ca acum stiu exact cum sa procedez. Mi-am dat seama ca viata are sa imi ofere mult mai multe decat o banalitate trecatoare si ca eu, daca s-ar intampla contrariul, nu as rezista si as iesi, as evada din lumea aceasta. Banalitatea, cotidianul, rutina sunt elementele pe care se bazeaza societatea de astazi si sunt totodata ideile pe care le promoveaza. Tot omul mediocru le accepta si invata sa traiasca bucurandu-se de ele. Eu prefer sa le ocoloesc cat pot de mult si sa ma desprind de ele. Viata este prea scurta pentru a fi traita dupa reguli si pentru a ti-o distruge singur...
P.S.: 耶稣是一个简单的的人.

No humans here

Tripping in this world, going nowhere, but still having a long term target, getting along a lot of people you don't know and still being alone, having fears and begin brave in the most weird moments... This is life and it has a lot of strange things in it: one moment u rule it, and the other it stones you and it shows that it's not that easy and you can't do whatever you want. But still you can live free and do stuff you like. My advice is to go out there and do things you said you're never going to do, have no fear about the consequences and don't give a fuck about what other tell you to do. It's your life and you should live it as you want. Life is just a game, you die in the end and there are few people that are going for eternity, so if you live, you should make it worth.

Thank you!

              There are moments in life when u feel hopeless and u bet your whole life on one pot. I had some of those moments, but now there is a person who taught me (involuntary) what life means and what you're supposed to do in different situations. I know now that if a person really cares bout you he/she'll get over all the bullshits and the problems you can have or you had. So, if a person can't do that, she/he is not worth fighting for, cause someone is always going to lose. But, on the other hand, it's good to fight for persons who care bout you, cause they'll never gonna let u down. That's just some things I thought bout after a non-sleeping night and watching  OTH.
That's just me and nobody can change it.

Muhahaha >:)

Am decis sa incep de la 0. Sa fiu eu si sa las pe toti ceilalti sa faca ce vrea... Din clipa asta nu mai imi pasa de nimic, poate sa zica oricine ce vrea (oricum nu mi-a pasat in general), eu tot ce vreau fac. Si nici un compromis, nimic! Si o sa incep cu ce stiu eu mai bine (nu va spun ce) si daca imi iese o sa fiu pe deplin fericit... Pana atunci ma duc sa dau un tag, ne mai vedem si va mai zic ce se intampla dupa ce reusesc sau nu ceea ce mi-am propus... Cel mai tarziu sapt. viitoare.

Incoerenta

Sugestie: porniti melodia inainte sa cititi.

Desi am decis sa nu fac niciodata greseala asta, se pare ca chiar si eu, acela care pana nu demult eram neschimbat in ideile mele si care nu vrea sa se schimbe... Da, eu am hotarat sa fac un prim compromis... Se spune ca acela ce face un compromis arata o urma de slabiciune, dar orice om are o slabiciune si cu cat suntem mai afectati de aceasta, cu atat suntem mai umani si ne deosebim de animale. Poate ca sunt eu prea afectat de situatia de fata si nu tratez cum trebuie lucrurile, dar nu conteaza... Sa vorbim totusi despre compromisul pe care am ales sa-l fac: am ales ca in loc sa fiu aparent fericit, in loc sa nu imi pese, sa fiu asa cum am fost pana acum, am ales sa fiu exact asa cum sunt, cel putin in fata unei persoane... Si stiu ca acea persoana va pretui asta prea putin si poate ca tot eu voi ajunge sa sufar (suna penibil, dar asa este) - iar cand se intampla asta, eu ma inchid in mine si incep sa devin din ce in ce mai rece, ajungand pana la urma la acelasi stadiu de nepasare ca intotdeauna. Si mai stiu ca oricum ceea ce fac e absurd, caci nu exista nici o sansa ca noi 2 sa fim iarasi impreuna si nici ca eu sa am ceea ce visez, cu toate ca - vorba unei prietene - "ne potrivim cu adevarat". Am avut o sansa, am reusit si am distrus-o la putin timp (chiar daca altii ar fi reactionat mai urat decat mine) dupa aceea si doar asa mi-am dat seama ce insemna ea pentru mine... Si eu inca o iubesc si o voi mai iubi, dar nu va mai conta, caci si daca ma iubeste, sunt slabe sanse sa mai repete experienta... Si, cu toate acestea, cu toate ca in mod logic eu ar trebui sa ma impac cu gandul si sa ii dau pace, sa trec peste, sa uit, sa imi caut alta - ceea ce nu ar fii asa greu - eu sper sa am dreptate, caci ceva in mine imi spune ca inca ma iubeste, dar ca nu stie inca daca merit o a doua sansa... Eu nu o sa renunt niciodata si voi fii alaturi de ea de fiecare data cand are nevoie si cand pot si o sa ii soptesc la ureche de fiecare data ca o iubesc si... in fine, o sa fac tot ce pot, chiar daca poate tot eu o sa fiu sfasiat la sfarsit...

Scoala si sistemul perfect de educare al tinerilor

         Scoala este cel mai bun sistem de educare a tinerilor. Asta daca prin "educare" intelegi manipulare si spalare a mintii unor copii. Procesul incepe cam asa:
         Se ia copilul ce nu poate gandii inca singur. Il inveti sa gandeasca, sa calculeze, sa scrie, sa citeasca, sa se integreze in colectiv, sa comunice (cls. I-IV). Apoi i se umple mintea cu chestiuni generale din toate materiile si i se dovedeste ca tot ceea ce face este folositor pentru a ajunge la liceu si pentru a trece prin viata(V-VIII). Acesta ajunge la liceu. Incepe sa gandeasca singur de aceea trebuie cumva oprit. Asa ca ii se cere sa aiba incredere indisputabila in profesori si in ceea ce zic ei deoarece fara ce faci in scoala nu poti sa iti iei bacul si sa te duci la o facultate buna si sa iti gasesti un loc de munca bun. Unii dintre profesori iti explica ca trebuie sa "observi de ce are nevoie societatea in momentul de fata si sa alegi acel lucru" (nu cumva sa alegi dupa bunul plac, ca s-ar putea sa fii si tu fericit si sa iti indeplinesti visul, ceea ce nu e bine deoarece astfel de persoane nu ajuta cu nimic societatea*). Atfel, tu, ca elev constiincios, inveti pe rupte. Cu atat mai mare iti e uimirea cand in clasa a XII-a ti se spune ca tot ce ai invatat pana acum nu te ajuta decat ca sa iti iei bacul si ca poate o sa te ajute la facultate, dar nu foarte mult, deoarece acolo se pune accent pe practica. (Apropo de facultati**). Apoi ajungi la facultate unde inveti pe rupte, inveti ce inseamna 3-4 cafele pe zi si nesomnul. Dupa ce termini facultatea ajungi sa lucrezi pe un slariu de 3000-7000 lei pe luna si te declari multumit (daca ai si un pic de noroc). Daca insa nu esti norocos ajungi vanzator, gradinar, gunoier, femeie de servici sau orice altceva decat ceea ce ti-ai propus.
           Va dau un simplu exemplu: La o facultate din Anglia (Oxford parca) a fost chemat unul dintre cei mai bogati oameni ai momentului (se afla in top 10) si a fost rugat sa sustina un discurs. Acesta le-a spus ca toti cei ce vor termina facultatea se vor multumii cu niste salarii mediocre si canu vor avea nici o sansa sa ajunga multimilionari. Toti ceilalti ar trebui sa se lase imediat de facultate si sa isi urmeze visul, oricare ar fii acela, acesta fiind singurul mod in care ar putea sa fie fericiti si sa ajunga si la o stare materiala extrem de buna.






* Nici o societatea nu are nevoie de genii, caci acestea nu sunt ascultatoare si creeaza probleme celor din jur. In plus, in general, geniile sunt antisociale.
** Pentru cei ce inca mai au sanse. Aventurati-va in orice activitate de voluntariat sau extrascolara si tineti-va de ea cat puteti de mult (minim 1 an). De ce ? In primul rand aceste activitati va ajuta in ceea ce se numeste relationare cu oamenii si va poate creea contacte destul de imprtante. In al doilea rand daca vrei sa iesi afara sau sa mergi la o facultate mai acatari din Romania ai nevoie de un CV voluminos, iar acest tip de activitate este foarte bine privit.

Calcule

               E simplu. In fiecare saptamana economisesti 10 lei. Pe luna primesti de la stat 42 lei. In plus mai poti face rost din alte surse de aprox. inca 10 lei pe luna. Asta inseamna un venit de 40+42+10=92 (aprox. 100) lei lunar. In total pe an poti sa strangi 1200 lei. Cam asa arata un plan de economisire.
               Pacat ca nu prea functioneaza. Din aia 40 lei ramai la sfarsitul lunii cu 10 lei maxim, iar din restu' cu 0, deci pana la urma, daca esti norocos, strangi cam 100 lei pe an (fara aniversari, paste, craciun).
               Cam asa e.
               Citire din Murphy - parca suna cam asa - cand ai avut grija sa ai tot ce iti trebuie la tine cand pleci undeva, adica : haine, bani, trusa de prim ajutor, trusa igienica, bani de rezerva... etc.; o sa iti uiti pasaportul acasa.
               Nu mai stiu ce am vorbit pe aici, dar urmatoarea postare va fii despre sistemul educational si despre scoala ca institutie... enjoy.