1 Aprilie

1 Aprilie ziua farselor... Asa ca ce sa facem daca nu o farsa :)). Primul video este o farsa realizata impreuna cu colegii mei (mersii tuturor participantilor), iar al doilea montaj este o simpla demonstratie a ceea ce pot creea 3 cadre montate...(este trucaj). Am cautat pe wikipedia si pentru prima data am fost
dezamagit de acest site... definitia pentru 1 aprilie : "1 aprilie este a 91-a zi a calendarului gregorian."

Eu as vrea sa dau o alta definitie pentru 1 aprilie: 1 Aprilie este unica zii din an in care poti sa faci (aporape) orice farsa iti trece prin cap, fara sa fii ucis, batut, exmatriculat, condamnat la 20 de ani de puscarie; pe scurt fara sa suporti consecinte grave. Sper ca farsa pe care am realizat-o a fost pe placul vostru. Enjoy!

Timpul

          Cu totii ne lovim de acest termen... prin definite acesta este o "Dimensiune a Universului după care se ordonează succesiunea ireversibilă a fenomenelor." (dex. 98)
          Dar sa gandim un pic altfel. Ce este timpul? Timpul este durata nedeterminata in care putem sa ne afirmam, sa ne creeam un nume in aceasta lume, caci timpul nu mai conteaza dupa ce noi disparem si nici nu a contat acum 2000 de ani - cand noi nu existam. Timpul nostru este (precum stiti) limitat si imprevizibil - poate inceta in orice moment, lasandu-ne pe noi niste bucati de carne si os moarte. Tot ce conteaza este sa ne valorificam timpul pe care il avem, adica sa traim prezentul, nu trecutul, nici viitorul. Dar bine... Cum sa facem asta ?
           Oricat de complicat ar parea la prima vedere, acest lucru este defapt foarte simplu: trebuie doar sa te concentrezi la ceea ce faci acum. Spre exemplu daca acum urci un deal, faci un hike, tu trebuie sa te concentrezi asupra miscarii picoarelor tale, sa le faci natural si cat mai calculate, apoi sa te uiti in jur, sa privesti natura din jurul tau, sa observi toate miscarile din jurul tau, sa incerci sa comunici (printr-un fel sau altul) cu natura, sa fii concentrat doar pe aceasta activitate, sa iti eliberezi mintea de resturi, de griji, de orice alt gand - astfel vei observa ca ai urcat muntele, ai facut acea activitate mult mai repede si mai bine. O alta regula este sa nu te uiti in trecut, sa zici "uite ce puteam eu sa fac" ci sa zici "uite ce pot eu sa fac acum". Daca te uiti si te raportezi tot timpul la trecut exista o posibilitate foarte mare sa regresezi. Inca ceva: NU exista momente simple, comune, plictisitoare (there are no ordinary moments), in fiecare clipa se intampla ceva cu totul si cu totul extraordinar.  Orice activitate, oricat de marunta ar parea, are ceva special; chiar si simpla plimbare in parc (sau in alte locuri) are ceva special... In timp ce tu te plimi pe langa tine poate trece un cuplu, un tanar sta si asculta muzica rezemat de un copac, niste prieteni joaca carti pe masa din parc, un caine alearga catre stapanul sau... toate acestea sunt niste momente ce nu se vor mai repeta niciodata in acelasi fel - rezulta => sunt momente speciale. Cel mai greu este sa constientizezi aceste momente si sa ajungi sa intelegi fiecare dintre acestea...
              Timpul este aliatul nostru doar daca stim cum sa il folosim.

Salvati parcul Custozza

            Monumentul Custozza si Monumentul Losenau

              În parcul din fata Universitatii I Decembrie 1918 se afla un mic monument ridicat în 1853 în memoria col. Ludwic von Losenau, cazut în lupta împotriva trupelor conduse de generalul Bem.

              În acelasi parc din fata Universitatii "1 Decembrie 1918, spre Sala Unirii se afla un monument în forma de mic obelisc împrejmuit cu lanturi grele intercalate de ghiulele de tun.
             Monumentul a fost dezvelit în 1906 în amintirea soldatilor si ofiterilor din Regimentul 50 infanterie din Alba Iulia, cazuti în batalia de la Custozza în timpul razboiului austro-italian din 1866.

             Cam asta se poate spune despre Parcul Custozza sau "Ciorile". Din punct de vedere istoric este doar un simlu monument Habsburgic vechi de aporoape 200 de ani. De ce sa nu ii distrugem cadrul natural si sa aruncam in mijlocul lui o fantana arteziana de zeci de milioane, facuta de un desiner anonim ce nu are nici o legatura cu arta ?!? Adica ce ar putea fi mai rau in Alba Iulia (si asa avem o "fantana" arteziana anosta). Dar sa nu luam lucrurile chiar asa. Majoritatea din cei ce semneaza petitia impotriva distrugerii, pardon... crearii unui parc modern, nu o fac datorita importantei istorice sau ca ar fii foarte buni ecologi - tot aceia fumeaza in parc si arunca tigarile si chibritele pe jos - sa fim seriosi.

             Parcul Custozza nu trebuie salvat doar pentru ca este unul din putinele parcuri verzi ramase in Alba. Acesta trebuie salvat pentru ceea ce reprezinta pentru noi, pustii de 15-20 de ani, ce stam vara in fiecare zi la umbra copacilor lui si fumam impreuna cu cativa amici o tigara, povestind intre timp chestiuni cotidiene sau planificand o noua excursie. El trebuie salvat in numele TUTUROR oamenilor ce au stat macar o clipa pe scarile de la Sala Unirii sau pe bancile din parc. Acest parc este singurul din Alba in care NU gasesti niciodata cocalari, singurul in care poti sa fi sigur ca re vei simtii bine si te vei racorii atunci cand vei intra in el.Dar sa nu fim egoisti: sunt si multi batrani ce se relaxeaza departe de masini si agitatie, citind o carte sau uitandu-se la nepotelul lor cum se joaca in iarba, sau Cercetasii ce vin aici odata la 2-3 saptamani (vara) pentru a intreprinde diferite activitati si la indragostiti, ce isi gasesc intimitatea la umbra unui copac vechi de un secol. De ce sa trecem peste toate acestea cu buldozerul ? Ca sa se faca o amarata de piateta ?!? Sa se distruga incetul cu incetul si aceste ultime amintiri a ce a fost odata bun in Alba Iulia - Capitala de suflet a Romanilor... Oare edili nostrii asa ne arata ca cred in noi, in orasul nostru, DISTRUGANDU-L incetul cu incetul ?

            Semneaza si TU petitia.

Visare

            Cu toate ca nu a fost un vis totul mi sa parut iesit din real. A fost o experienta inedita, ce m-a luat pe nepregatite. Locul in care am fost il voi considera de acum ca o poarta spre o alta lume, o lume in care cele mai ascunse dorinte se pot indeplinii, dar care dispar in momentul in care parasesti tinutul si te intorci inapoi pe pamant. Acest loc va fii doar al meu si nu il voi dezvaluii nimanui. L-am descoperit abia azi si va voi relata cateva din trairile mele in acest loc.
            La inceput am intrat incet, nesigur si am cautat unde loc unde pot sa imi pun lucrurile. Voiam sa fiu singur, sa imi petrec ceasul de plictiseala departe de lume, de toata agitatia din jurul meu. Am ales o padure din apropierea orasului meu natal; nici nu aveam sa banuiesc ca acea padure era speciala. La inceput ma simteam singur, vulnerabil si totodata aparat de natura ce vibra in mine, in jurul meu si in tot ce ma inconjura. Ma simteam strain de scoala, de colegi,de prieteni, de tot. Simteam ca ma contopesc cu natura, iar ea, raspunzandu-mi, isi intensifica zumzetul, sunetul acela haotic si totodata cu un sens clar. Era sunetul fulgilor de nea ce rapaiau, cand mai tare, cand mai incet. Si parca ceva lipsea... simteam ca ceva nu e asa cum ar trebui sa fie: ea nu era langa mine... Vajaiala din sufletul meu se intetea. Fulgii cadeau din ce in ce mai repede si viscoleau frunzele de pe pamantul tare si rece. Ma uitam in zare si nu intelegeam nimic, ce caut eu acolo, de ce nu ma plimb prin oras ca toata lumea, de ce stau singur in mijlocul padurii pe un covor de frunze inghetate si scriu intr-un carnetel rupt si sifonat. O frunza cazu pe foaia pe care scriam. Era aspra, dura si fragila in acelasi timp. Am strans-o in mana si am strivit-o: din ea incepu sa curga un praf marunt si disparu, in cateva clipe, cu totul... Cat de firava era! Mainile imi erau acum inghetate, piciorul amortit, dar eu continuam sa scriu. Nici nu stiam de ce. Tot ce stiam este ca trebue sa fac asta, ca daca m-as fii oprit as fii murit, sau poate s-ar fii intamplat ceva grav cu mine, ceva iremediabil... Si in tot acest timp imaginea ei im staruia in minte, chipul atat de bine conturat, cu expresiile atat de firave siclare; la parul ei blond cu nuante inchise pe ici pe colo; la zambetul ei si la corpul ei ispititor. Ea era ca o craiasa a zapezii, ca floarea de colt, ca regina noptii ce isi arata frumusetea adevarata doar celor ce o merita si ramane pura pentru totdeauna. Ea era singura ce putea sa ma faca sa rad chiar si atunci cand nu aveam chef nici macar sa scot o vorba sau sa zimbesc. Cu ea adorm in fiecare noapte si pe ea o urasc cel mai mult atunci cand nu imi raspunde la telefon sau nu poate iesii afara fiindca "are treaba"... Auzeam zapada cazand si lovind totul in jurul ei, nu imi mai simteam propriul corp, nu mai intelegeam nimic din ce fac, nu mai vedeam nimic in jurul meu, doar aceasta foaie si randurile ce parca se scriau singure incetul cu incetul... Visez.
                       Dar imi simteam mana inghetata, "nu se poate sa visez". Vedeam venind o masina, un Peugeot albastru inmatriculat AB 07 WI*, "deci nu visez". Si totul parea atat de feeric, de ciudat, de ireal... Mi se parea ca as fii aici de cateva ore, daca nu chiar zile. Ma uit la ceas; nu au trecut decat 10 min. Auzeam un caine latrand, ma avertiza ca am pasit pe teritorul lui, dar parca nu imi mai pasa. Trece un om, se uita ciudat la mine, ca la un intrus ce ii incalca spatiul, ca la un om ce nu are ce cauta in lumea asta... Si ninsoarea s-a potolit parca de tot. Fulgii cad din ce in ce mai desi, mai rasfirati, raspandind o mireasma dulce... simt ca adorm.
                     Acum as fii sperat sa nu fii scris nimic, sa traiesc doar eu clipa aceasta. Dar am scris-o si nu pot, cu vreau sa o sterg. Sunt dator sa dau tuturor parte din locul acela feeric. Simt ca altfel isi pierde din mister.

Motivatia

1. 

               MOTIVÁȚIE, motivații, s. f. Totalitatea motivelor sau mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri. – Din fr. motivation.  Sursa- dex online
               Cea mai mare problema in ceea ce priveste aceasta chestiune este gasirea unui motivator destul de puternic. Pentru a va ajuta, am sa expun, pe scurt, cele mai importante elemente motivatoare, adica acele stari ce ne pot motiva.

• Iubirea: este principalul motivator; este cel mai eficient si mai puternic, dar este destul de greu de realizat. Pentru a te putea motiva prin aceasta "traire" trebuie ca sa te analizezi foarte bine si sa iti gasesti o "iubita/ul ideala" sau, dar astea in unele cazuri doar, sa te gandesti la iubita/ul tau si sa iti spui ca "faci asta pentru ea". Exista mai multe tipuri de elemente ce te motiveaza, in aceasta sectiune, am sa dau cateva exemple:

                  -aspiratia, dorinta de a iubii/ a fii iubit
                  -iubirea ne/ impartasita
                  -dorinta; devotamentul; mila (tot forme de iubire, dar mai slabe)

• Frica: este cel mai intalnit; este prezent intr-o mica masura in fiecare dintre motivatoare. Spre exemplu: frica de a nu reusi/ fii iubit/ a dezamagii etc. O caracteristica a fricii este ca, dupa atingerea unui standard, poate sa dispara, asa ca nu este foarte benefica.
• Ura: este folosita in sporturi: Fotbal, box, kick-boxing si alte sporturi de contact. Cu ajutorul ei, sportivii se concentreaza mai bine si isi pot canaliza toata forta/ energia asupra obiectului sportului (minge; adversar). Unii o pot numii si furie. 
• Propria persoana (auto-motivatia) este destul de raspandita si este pe termen lung (singura ce poate dura la nesfarsit). Ea sta la bazele tuturor tipurilor de motivatie, deoarece este in firea omului sa fie un pic egoist. Ea se bazeaza pe ideea ca "faci TOT ce faci pentru TINE"
• Banii - motivatorul modern. Folosit in toate activitatile, dar unul din cel mai slab motivator. Exceptie se face atunci cand premiul este substantial, sau in cazul persoanelor avare sau lipsite de bunuri materiale (deci, de scrupule).
• Alte motivatoare: patriotismul, ideile preconcepute, religia si altele - toate acestea pot motiva.

Unele din motivatii pot fii gresite, dar, atata timp cat scopul este bun, merita folosite.
Just do your job as good as you can. O zi buna.

Furia

           Furia - una din cele mai intalnite stari omenesti. Apare ca o forma de protectie psihica impotriva unor factori externi ce vor sa  schimbe (de obicei in rau) cursul normal, de zi cu zi, al individului. Furia apare in diferite faze, faza de inceput, chiar insesizabila, este indiferenta - mod de protejare prin negare sau neluare in seama - daca aceasta nu confera o protectie satisfacatoare se va recurge la o usoara violenta verbala si un ton apasat, nu neaparat ridicat, - la unii furia, in faza incipitala, poate aparea ca forma de bucurie sau chiar exaltare; stiu ca suna ciudat, dar exista cazuri cand corpul reactioneaza incercand sa mascheze aceasta stare; de cele mai multe ori, in aceste cazuri, persoana izbucneste necontrolabil, avand un asa-numit: "acces de furie" - dupa acesta violenta verbala, apare expunerea furiei: individul devine partial incontrolabil, nu este interesat de parerile celorlalti, cauta sa isi faca singur dreptate- daca considera ca i s-a facut o nedreptate -, considera orice persoana un dusman, si, in cele din urma, recurge la violenta.
              Cu toate acestea, furia arata slabiciunea omului, nu putere - asa cum se crede de obicei -. Persoanele ce isi controleaza furia, cel putin pentru un timp mai indelungat, au puterea sa isi faca un plan, sa "o dea afara". Cel mai bine este sa ne eliberam de acea furie practicand un sport, sa o tii in tine nu ai cum, este imosibil si, in plus, consecintele sunt dezastruoase. Ganditi-va la la o punga cu aer, ca acelea pe care le spargeam ca sa faca zgomot, daca o umplem cu aer si lasam aerul sa iasa din cand in cand, nu va simtii nimeni nimic. Dar daca tot umplem punga, la un moment se sparge, si rezultatul este un sunet de 10-100 de ori mai puternic. Asa si cu furia: daca o inmagazinam in noi, in momentul in care va iesi va fii distrugatoare, daca o eliberam treptat, va putea trece neobservata. Unii atleti se automotiveaza si prin  aceasta, isi canalizeaza toata furia asupra a ceea ce vor sa faca; spre exemplu, daca un fotbalist vrea sa dea o lovitura libera, acesta isi va canaliza toata furia asupra mingii, pentru a o lovii cu foarte multa putere, precizia si celelalte tin doar de antrenament - acelasi lucru se intampla si cu tragatorii la tinta sau cu alergatorii de la maraton. Cu toate ca, in mare, furia este distructiva, controlata, ea poate fii un atuu celui ce o foloseste.
             *Am uitat sa spun inca ceva. In faza incipitala, furia se poate manifesta si prin plans, la persoanele mai sensibile.
              Sper ca v-am fost cat de cat de ajutor.

Frigul - omul masinaria suprema

       In mod normal omul poate rezista, pentru o perioada mai lunga de timp, la temperaturi cuprinse intre -20 -- + 35(40) grade Celsius. Acest interval poate varia (cu +- 10-20 grade in functie de zona in care se afla - Calda/Rece).
Oricum, multa lume prefera o temperatura de 25-27 grade. Aceasta temperatura fiind ideala.
       Raceala si insolatia- unele din cele mai cunoscute forme ale corpului de a semnala diferenta de temperatura neprielnica. Probabil ca majoritatea oamenilor cauta fel de fel de medicamente preventive, vitamine si ceaiuri... si alte chestii, leacuri, sau cum vreti sa le spuneti. Nimeni nu se gandeste ca omul ARE tot ce ii trebuie pentru a traii, asa cum a aratat-o si acum 2-3 milioane de ani, pe cand nu erau medicamente, ceaiuri din nu-stiu ce plante si lotiuni anti-bacteriene. Prin niste exercitii foarte usoare se poate dobandii o imunitate la schimbarile de temperatura si chiar o adaptare mult mai rapida, astfel incat la temperatura de 4^C sa nu vi se para frig, dar nici la temp de 17^C sa nu vi se para cald, ci sa aveti o senzatie placuta sau indiferenta fata de ambele. Bineinteles aceasta procedura nu a fost testata decat pe mine insumi, si se pare ca sunt in viata, deci functioneaza: rezultatul este ca nu m-am mai racit absolut deloc de 2 ani. Acum, trebuie sa va spun ca acesta metoda este destul de riscanta deoarece va forteaza limitele corpului.
           Pentru inceput puteti sa va imbracati putin mai lejer, adica daca de obicei luati un tricou bluza si hanorac(jeaca) - renuntati la tricou, decat mergeti pe strada in mod normal. Daca acest pas merge fara probleme (adica daca dupa o saptamana-2 nu sunteti in spital cu pneumonie sau raciti) atunci puteti trece la pasul 2: puteti face de 2-3 ori pe saptamana miscare, cca. o jumatate de ora sau o ora, imediat dupa ce ati terminat, iesiti afara 2-3 minute sau deschide-ti geamul si stati in fata lui - este indicat sa stati in bustul gol sau in maieu  - aceasta faza poate dura 2-3 saptamani sau o puteti introduce in rutina zilnica. In aproximativ o luna si jumatate se va simtii vizibil diferenta.
          As mai vrea sa spun un ultim lucru: NU sunt raspunzator pentru ce ar putea patii persoanele ce aplica acest stil de viata; acest procedeu nu este dedicat tuturor persoanelor; pentru a face ceea ce scrie mai sus trebuie sa ai un corp si un sistem imiunitar destul de puternic.